După cum implică şi numele, Personal Nightmare este un joc de groază. Introducerea nu arată decât un om lovit de fulger într-o biserică, care se transformă în diavol. Dacă mă întrebaţi pe mine, asta face introducerea să fie de-a dreptul meseriaşă! Totuşi nu explică ce are jucătorul de făcut. După ceva cercetări pe net, am găsit povestea din Personal Nightmare:
Tatăl dumneavoastră este preotul satului. O scrisoare ciudată de la el v-a făcut să decideţi să vă întoarceţi în sat, numai ca să aflaţi că tatăl dumneavoastră a dispărut, şi toată lumea e ostilă şi se comportă ciudat. Trebuie să aflaţi ce se petrece şi ce v-a păţit tatăl. Părerea mea e că tipul lovit de fulger în introducere este chiar el. Jucând, veţi descoperi forţele diabolice care acum controlează oamenii satului.
Scopul aventurii este să găsiţi şi să daţi în vileag oamenii răi, adunând dovezi împotriva lor şi dându-i pe mâna poliţiei. Există nu numai păcătoşi "normali", ca ucigaşi şi adulteri: va trebui să scăpaţi de o vrăjitoare, de un vampir, de Cerber, şi de diavolul însuşi. Nu sunt prea sigur de ce, dar trebuie să faceţi toate acestea înainte de următoarea predică la biserică - în patru zile!
La fiecare câteva minute, jocul vă va spune că a mai trecut o oră. Mi-a plăcut acest lucru, pentru că o constrângere a timpului forţează jucătorul să nu exploreze prea mult la întâmplare, dar sâ se concentreze asupra problemei de la bun început.
Interfaţa este foarte asemănătoare cu cea din "Frederik Pohl's Gateway": scrieţi propoziţii de la tastatură ca să îi spuneţi jocului ce vreţi să faceţi. Centrul ecranului arată ce vede personajul în locaţia curentă. În stânga este o busolă care arată în ce direcţii puteţi merge, iar în dreapta este o listă de verbe pe care jocul le înţelege.
O veste bună pentru cei mai leneşi dintre dumneavoastră: există suport pentru mouse, şi e grozav pentru a grăbi introducerea comenzilor. De exemplu, puteţi da click pe un verb (Open) şi pe un obiect din imaginea centrală (cabinet), iar cuvintele vor apărea în consola din partea de jos a ecranului. Trebuie doar să apăsaţi Enter. Ştiu multe jocuri de aventură cu interfaţă "point-and-click", dar ţineţi minte că jocul acesta este din 1989! Apropo, câteva date interesante: Personal Nightmare a fost eliberat pe 31 Decembrie 1989.
Din cauza vârstei sale, nu veţi găsi decât 16 culori în joc. Totuşi, acest lucru nu are impact decât asupra chenarului grafic, care rămâne chiar şi aşa destul de detaliat încât să arate clar obiectele din zonă. Există şi câteva animaţii: veţi vedea oameni mergând pe trotuare, un taxi venind la bar să ia pe câte cineva care a băut un pic prea mult... nu e cine-ştie-ce, dar îmbunătăţeşte atmosfera şi vă dă senzaţia că exploraţi o lume vie.
Singurul sunet pe care l-am auzit a fost în introducere. Mai exact, râsetele diavolului în timp ce iese din preotul mort. Lipsa sunetului nu prea afectează jucabilitatea, şi poate fi văzută ca pe o invitaţie să deschideţi Winamp şi să ascultaţi orice credeţi că ar întări atmosfera. Alegerea mea? Savage Garden. Nu întrebaţi...
Vă trebuie DOSBox pentru a rula jocul, şi prima oară când am încercat, s-a blocat. Probabil o coincidenţă, deoarece la fiecare încercare după aceea, a funcţionat. Toate peste toate, îi dau lui Personal Nightmare un 4. Grafica nu o fi prea bună, nu o avea sunet, dar este imersiv. Personajele îşi văd de treburile lor, unele locuri sunt chiar înfricoşătoare (ca prima oară când am găsit coşciugul vampirului) şi puzzle-urile sunt inteligente dar nu prea dificile. Poate sunt subiectiv din cauza nostalgiei - unul din jocurile mele favorite este Gateway, care are multe asemănări cu Personal Nightmare. Dacă vă plac jocurile de aventură horror, trebuie neapărat să-l încercaţi pe acesta!
Iar pentru cei dintre dumneavoastră care îl jucaţi dar nu prea ştiţi ce aveţi de făcut, vă ofer câteva indicii spre direcţia cea bună: Începeţi în bar. Aşteptaţi acolo (spunând jocului 'wait') până cineva se ridică şi iese. Urmăriţi-l. Va fi în stradă, lovit de o maşină. Căutaţi-l în buzunare şi luaţi tot ce are. Faceţi acest lucru repede, pentru că soţia sa va veni la scurt timp şi nu vă va mai lăsa să îl atingeţi. Aşteptaţi încă un pic, şi un poliţist va veni. Daţi-i numărul de înmatriculare pe care l-aţi luat de pe cel lovit.
Şi un ultim indiciu: jocul vă lasă să vă salvaţi progresul în orice moment. Puteţi muri în multe feluri (vrăjitoarea mi-a dat foc în timp ce dormea!), aşa că salvaţi des!